vineri, 29 iunie 2012

M.C.B.: Ca la mama acasa

   Toamna trecuta am fost în vizita la părinții tatălui meu pe care nu i-am mai văzut de când m-am stabilit în Romania. Eram foarte entuziasmat ca în sfârșit ma întorc în Japonia, my homeland si pot vedea toate locurile copilăriei mele. Într-una din seri m-am hotărât sa vizitez și acele părți ale orașului pe care nu le știam. Hoinărind fără sa am o destinație anume am ajuns probabil la periferie. Eram pe o alee îngustă, întunecată și care arata ca-n filmele de groaza. Am mers mai departe, dar numai după câțiva pași m-a acostat un grup de huligani. Ma-nconjuraseră si-mi cereau tot ce aveam de valoare. Nu i-am băgat în seama și am vrut sa plec, dar în acel moment unul intre ei mi-a pus mana pe umăr, probabil a vrut sa ma lovească, dar am acționat eu primul. L-am lovit de 2 ori apoi a picat jos, dar în acel moment am primit o lovitura puternica din spate. Am picat, dar m-am ridicat repede, însa n-am avut timp sa ma dezmeticesc ca ceilalți s-au năpustit asupra mea. Am reușit sa le țin piept câteva minute, m-am ferit de loviturile lor, am lovit și eu dar fiind mai multi decât mine au reușit sa ma doboare. Mi-e cam greu sa recunosc ca "EU" am incasat o bataie zdravana, dar din păcate asta e! Ultimul lucru pe care mi-l amintesc a fost o lovitura puternica de picior în piept, după care am căzut jos și s-a rupt filmul....... M-am trezit câteva ore mai târziu la spital în plânsetele bunicii. Nu știu cum sau cu ce am ajuns pana la spital, nu-mi aminteam decât momentul în care am căzut. De fapt când am picat m-am lovit cu capul de o piatra sau ceva și aveam o rana frumușică la cap, plus alte câteva zeci de mii de vânătăi. Când am ieșit din spital și am ajuns acasă la bunici, am crezut ca fac infart. Unul din cei care ma atacaseră statea de vorba cu bunicul. M-am enervat foarte tare și am sărit la bătaie, dar m-au oprit ai mei. Tipu' acela era un verișor de-al meu pe care n-am apucat sa-l cunosc, și după ce și-a cerut iertare mi-a explicat ca ma confundaseră ce alt băiat pe care aveau ciuda.
   Într-un final am trecut peste iar acum ne înțelegem chiar bine, dar sincer sa fiu abia aștept sa urc în ring cu el 1 la 1 >:)

              ↓ Yosuke ↑
→Nu cred ca va interesează ←

Un comentariu: