M.C.B.: O cina 'romantica'

   L-am cunoscut pe tipu' asta, Zenzi. E dragur si ne intelegem super bine, dar nu stiu de ce evit sa ies cu el asa ca mi-a propus ca prima noastra intalnire sa fie una iesita din comun, nu o intalnire la mall sau mai stiu eu ce. Boooon, am acceptat si mi-a spus ce vrea sa facem: o cina intr-o casa bantuita!
Hahahahahahaahahaha mancare, bautura, fantome si rock 'n' roll ! Suuuperr idee, dar eu ma gandeam ca e doar o casa veche, parasita.....
 M-a luat de acasa pe la 20:00 , ne-am oprit sa facem "provizi". Si am ajuns in aceea casa in jurul arei 22:00-22:30. Intradevar, casa era parasita, geamurile erau prinse in cuie, usa de la  intrare abia se mai tinea.... Inauntru un dezastru total!
  O imagine infricosatoare pt. cei slabi de inger, dar nu si pt. noi . . Noua ni se parea super amuzant ca luam cina acolo.
Buuuun, toate bune si frumoase, am asejat "masa", am deschia sticla de vin, aranjam locul si ne-am dat seama ca se intunecase si-a trebuit sa aprindem lumanarile. Aahh cina cu lumanari si vin, funny!
   A naibii lumanare, nu vroia sa se aprinda si era din ce in ce mai intuneric. Ne-am chinuit dar degeaba; cand la un moment dat Zenki cauta lanterna in rucsan iar eu ma "luptap" cu bricheta care nu vroia sa se aprinda. S-a luminat camera, lumanarea ardeaaa!!!!! Cum? Nici eu nu stiu, Zenki era prea departe ca sa o aprinda, iar eu..... as fi tiut daca as fi aprins-o!
Cidat, dar nu scary, asa ca ne-am vazut de ale noastre . . . Asta pana cand au inceput sa se auda tot felul de zgomote ciudate si lumini ce nu aveau ce cauta acolo. Deja incepusem sa-mi pierd curajul si rabdarea si i-am cerut lui Zenki sa plecam si . . . . . . surpriza: usa era incuiata si nu-mi explicam cum naiba e posibil cand abia se mai tinea in balamale.
Atunci mi s-a facut de-a dreptul frica si am inceput sa tip la bietul Zenki care se chinuia sa gaseasca o iesire. Intr-un final a reusit, dar cand am iesit afara, prin partea din spate a casei, am realizat ca nimerisem intr-un cimitir, iar frica s-a transformat in panica totala cand am vazut o silueta care venea spre noi. Am luat-o la fuga pana la masini si abia cand a mai trecut spaima am inceput sa cautam explicatii.
    Putin mai tarziu, cand au aflat prietenii nostri, ne-au spus ca acea casa apartinea celui care are grija dfe cimitir, dar omul murise cu multi ani in urma. Si atunci noi pe cine am vazut acolo?!???!? Probabil o persoana  la fel de tacanita ca si noi care nu avea ce face.
   Acum mi se pare amuzant, dar nu as mai trai o asemenea experienta pt. nimic in lume . . . . . Ii las placerea asta lui Saru cea gothica!! :))

  ☼SUZUKI☼
☼ADDA KIM☼